Oamenii de astăzi cred că numai acum se fuge din țară pentru un trai mai bun și se zice că pe timpul lui Nicolae Ceaușescu nu se pleca deoarece tot cetățeanul avea locuință, un loc de muncă și o familie în care se simțea într-un fel de paradis terestru de tip ideologic. Aceasta este imaginea ideală despre trecutul comunist, regimul care a fost impus de tancurile sovietice devenind simpatic din cauza actualei clase politice.

Adevărul din anuarele statistice care au fost publicate după evenimentele din decembrie 1989 demonstrează că situația nu era bună și că oamenii timpului doreau să părăsească lagărul comunist pentru un trai în orice țară din lumea capitalistă. Autoritățile nu permiteau plecările în masă și numai unele dosare erau aprobate anual pentru a se putea menține o colaborare cu statele zise democratice.

Australia este un continent îndepărtat și cam arid, plin de șerpi și păianjeni renumiți pentru veninul extrem de toxic, dar era o lume fericită în raport cu orașele și satele în care se cerșea efectiv o coajă de pâine pe la lungile cozi din fața magazinelor pe care numai statul le deținea. Au cerut să plece 158 de români în anul 1980, cel în care încă a fost bine. S-a ajuns la 298 în 1982, adică aproape a fost o dublare. Catastrofa economică nu se mai termina și atunci s-a intensificat cererea de aprobări de emigrare și se lăsa totul în urmă, renunțarea la bunurile din patria socialistă fiind obligatorie. S-a ajuns în 1989 la 652 de dosare sau de puțin peste patru ori mai mult.

Oamenii erau complet sătui de atmosfera de lagăr tip Coreea de Nord și orice stat capitalist era bun. Nici nu mai conta că era departe de rude și practic un fel de celălalt tărâm. Importante erau libertatea și fericirea.

Nicolae Ceaușescu a pregătit terenul pentru emigrarea în masă, mai ales că multe fabrici ridicate de regim nu aveau legătură cu economia reală și au fost închise de noile autorități sau s-au stafidit în timp prin plecarea personalului excedentar. Orașe precum Reșița, Victoria și Mangalia erau ridicate în jurul unor fabrici cu destinație militară pentru revoluția mondială.