Statul nordic avea o poziție strategică deosebită și parcă nu era interesantă pentru vreun invadator dornic de pământ și apă. Terenul era presărat cu lacuri și mlaștini ce nu permiteau trecerea coloanelor blindate. Pădurile dese nu favorizau tragerile de artilerie, armă favorită a sovieticilor, și fragmentau unitățile de infanterie. Iarna era cel mai cumplit aliat al poporului nordic. Se părea că o să fie ocolită Finlanda de planurile agresive ale Moscovei, dar nu se putea pune cineva cu Iosif Stalin când avea idei în numele revoluției mondiale și la 30 noiembrie 1939 Armata Roșie a pornit la atac. A rezultat un măcel șocant chiar și pentru Kremlin și ostilitățile au încetat în martie 1940 pentru refacerea forțelor.

Se poate spune că liderul comunist și-a învățat lecția și a rămas să se ocupe de problemele vastului lagăr socialist. Chiar istoricii comuniști au scris că dictatorul a neglijat industria și armata, ceea ce permis declanșarea și desfășurarea unui Blitzkrieg de amploare. Acesta a rămas un adevăr științific și a ajuns să intre chiar în manuale pentru a induce idei despre patriotism și datorie noilor generații

Istoricii au reușit performanța să demonstreze că sunt mai inteligenți decât Stalin și l-au criticat în toate felurile posibile pregătirea militară. A fost minunat acest eroism împotriva unui temut conducător și totul se făcea cu acordul Kremlinului. A fost ciudată această politică de lovire a celui care a trasat căile de evoluție ale Uniunii Sovietice. Istoricii ruși au identificat statistici despre dotarea trupelor sovietice în iunie 1941 și datele publicate în mediul virtual pot schimba în orice clipă toate interpretările emise de specialiști renumiți. Tancul era principala mașină de atac și care permitea ocuparea în viteză a unui teritoriu. S-a spus că Stalin nu se pricepea la problemele militare și nici nu credea în pregătirile inamice , ceea ce a dus la degarnisirea frontierei vestice. Este evident că dictatorul de la Kremlin a fost afectat de boli și trăia în propria lume.

Datele publicate confirmă existența a 18.691 de tancuri funcționale din toate modelele la 1 iunie 1941 și este evident că toate aceste pregătiri au fost făcute cu acordul lui Stalin și acesta mobilizase industria pe picior de război încă din 1927. Dacă s-a dovedit că muncitorii au realizat mase de blindate din toate categoriile, problema era că nu erau cunoscute regulile de utilizare a noilor mașini de luptă, ofițerii sovietici fiind lipsiți de suficiente tancuri și erau slab antrenați în raport cu germanii.

Nici la granița cu Finlanda nu puteau fi masate trupe suficiente pentru apărare și a fost normal să se producă prăbușirea liniilor defensive. Stalin a fost complet rupt de realitate și nu știa să fie decât adeptul execuțiilor în masă. Este greu de crezut că experții în cercetarea trecutului au putut trece peste efectivele de tancuri din Regiunea Leningradului. Erau adunate în preajma marelui oraș 1.543 de exemplare ce erau cu destinații diferite, dar toate aveau ca misiune principală ofensiva fără milă și îndurare. Erau suficiente pentru formarea a aproape opt divizii puternice, dar puteau fi împărțite chiar în zece mari unități. Nu era o problemă cu refacerea rândurilor, uzinele din Leningrad putând să asigure repararea blindatelor avariate de armele inamice sau realizarea unor exemplare noi.

Se știe că Iosif Stalin era obsedat să planifice orice activitate și era evident că deplasarea eșaloanelor militare nu se putea face în afara aprobărilor de la Kremlin. Era evident că au fost făcute pregătiri militare serioase și batalioanele de tancuri nu puteau să fie utilizate decât ofensiv. Raportul de forțe era copleșitor și trebuia să se termine cu Finlanda cea obraznică, dar atacul german a schimbat prioritățile și unitățile au fost întoarse spre sud. Au rămas suficiente pentru a ține lunga linie de front și s-a trecut în 1944 la o utilizare masivă.

Dictatorul de la Kremlin s-a pregătit intens de atac în 1941, dar luptele au început altfel decât se plănuise și s-a ales praful de toate calculele militare pentru cucerirea Europei.