Mulți nostalgici susțin cu tărie că înainte de 1989 era mai bine deoarece statul oferea locuri de muncă în fabrici și acum nu se mai produce nimic în țară. Atunci erau și locuințe oferite de autorități și familiile erau unite. Nu plecau oamenii peste hotare. Se uită că Securitatea lui Nicolae Ceaușescu a împușcat orice persoană ce se apropia de hotar și granița cu Serbia este plină de morminte cu cei neidentificați.

Regimul comunist oferea locuri de muncă în uriașe combinate sau în ateliere mici, erau făcute ore peste program și se practica muncă forțată a elevilor și a studenților, dar nivelul de trai tot nu dorea să crească și era în urma celui din statele capitaliste, cele ce ar fi trebuit să dispară în conformitate cu principiile ideologiei marxiste. Lagărul socialist avea combinate metalurgice imense precum cele de la Magnitogorsk și Galați și autoritățile se lăudau cu producții record de oțel pe cap de locuitor. Uzinele mecanice au fost dezvoltate prin toate orașele pentru o utilizare rațională a forței de muncă din spațiul socialist. Ar fi trebuit să curgă numai lapte și miere prin lagărul comunist. S-a ajuns să se mănânce pe bază de cartelă și totul era raționalizat. Liderii de partid planificau tot în funcție de ideile politice.

Mașinile grele erau în centrul atenției regimului egalitarist, dar populația nu avea beneficii din asamblarea acestora. Autoritățile aveau tot felul de fantezii, dar una rămânea constantă: producția de mare serie a mașinilor grele și performante. Tancul T-54, a fost dezvoltat în modelul T-55 și acesta era considerat de către Moscova drept cea mai bună combinație între puterea de foc și construcția simplă, adaptată la producția de mare serie. Blindatul a primit un tun de calibrul 100 mm și acesta era suficient de performant pentru a lupta cu infanteria și cu tancurile. Mașina de 36 de tone a fost concepută să aibă dimensiuni reduse și un blindaj suficient de gros pentru a rezista la multe tipuri de proiectile. Silueta joasă permitea adăpostirea și o lovire nai dificilă din partea trădătorilor inamici. Masa redusă permitea mașinii să traverseze terenuri noroioși și poduri care ar fi căzut sub blindatele occidentale.

Masa scăzută mai avea un avantaj deosebit: puterea motorului. Se utiliza un motor cu un consum redus și astfel rezervoarele de combustibil aveau dimensiuni mai mici. Volumul acestora era de 580 de litri de motorină și astfel se micșora cutia blindată, ceea ce este esențial pe câmpul de luptă. Silueta joasă și cu forme rotunjite asigura o suprafață redusă de lovit.

Conducerea de la Moscova a cerut producție de serie și mai mult de 62.500 de exemplare de T-54 și T-55 au fost livrate trupelor sovietice și celor ale aliaților. Se poate spune că au fost făcute aceste eforturi pentru formarea de divizii necesare apărării lagărului socialist. Greșit! Tancurile au fost concepute pentru acțiuni ofensive și puteau străbate peste 300 km numai cu combustibilul intern. Motorul de mică putere era economic și permitea obținerea unei autonomii ridicate. T-55 a fost mașina concepută să realizeze revoluția mondială sau cucerirea întregii planete în numele ideologiei comuniste. Nu mai trebuia să existe popor liber și lagărul socialist trebuia să fie unic pe Terra.

Tancurile T-55 ofereau multe locuri de muncă în întreaga economie sovietică. Minerii extrăgeau minereuri și cărbune pentru obținerea de oțeluri speciale, cele care apoi erau modelate în uzine mecanice până la forma de tanc. Erau necesare uzine întregi pentru fabricarea pieselor necesare construcției, întreținerii și modernizării, totul cu un ridicat consum ridicat de energie electrică. Multă forță de muncă se ocupa cu livrarea de aparatură optică și electronică. Combustibilul genera noi locuri de muncă. Erau necesari și mulți ofițeri și tehnicieni care să se ocupe de utilizarea și întreținerea tancului, o mașină sensibilă din cauza utilizării solicitante în timpul exercițiilor.

Prăbușirea lagărului comunist în 1991 a dus la căderea întregii economii a fostei Uniuni Sovietice. Fabricile n-au mai primit comenzi masive și astfel muncitorii și inginerii au rămas fără locuri de muncă. Nici de militari nu mai era nevoie pentru acțiuni în masă la nivel planetar. T-55 a fost considerat depășit și a fost trecut în rezervă și mașinile cele mai vechi au fost casate. Cele care au supraviețuit au fost expediate pe frontul din Ucraina pentru a consuma carburant și proiectile în calitate de artilerie mobilă și nouă exemplare apar ca distruse până la începutul anului 2025. Au fost identificate de cei de la oryxspioenkop.com pe bază de imagini, dar pierderile reale trebuie să fi fost mai mari.