Teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru a fost râvnit de marile puteri ale momentului din diferite motive ce nu aveau legătură cu fericirea locuitorilor de rând. Calculele strategice sunt mai presus de micile probleme cotidiene. Anul 1939 a însemnat recunoaşterea de către Germania a interesului deosebit al Moscovei pentru o parte a României şi Armata Roşie a fost trimisă să mai execute o eliberare. Luna iunie 1940 a adus teroarea prin toate satele basarabene şi bucovinene, mii de oameni fiind executaţi şi multe zeci de mii luând drumul robiei în vastul spaţiu sovietic.
Gestul Germaniei din 23 august 1939 nu trebuie să ne mire. Bucata de teren nu părea interesantă din punct de vedere militar şi nu exista milă decât pentru locuitorii de etnie germană. Cruzimea politicienilor naţional-socialişti a fost pedepsită după 1945, dar izvoarele istorice aduc la lumină noi informaţii interesante. Marea Britanie, stat democratic, a fost de acord în toamna anului 1940, mai exact la 22 octombrie, să-i ofere dictatorului Iosif Stalin orice drepturi în teritoriile anexate (Estonia, Lituania, Letonia, Basarabia (se subînţelege aici Bucovina de nord şi Herţa), Ucraina apuseană şi Bielorusia apuseană (jumătate din biata Polonie, aliata devotată a Londrei)) doar se va îndura să atace Germania. Soarta oamenilor intraţi pe mâna criminalei poliţii politice NKVD nu mai conta. Arhipelagul GULAG se putea extinde în Europa cu binecuvântarea britanică. S-a propus chiar semnarea unui pact asemănător celui încheiat cu Germania. Sovieticii au respins planurile britanice deoarece nu aveau nevoie de un aliat epuizat şi Armata Roşie era în plină dezvoltare. Uniunea Sovietică se simţea în stare să ia singură tot continentul. Nu degeaba erau pregătite mase de tancuri de calitate la frontiera de vest şi câte ceva se văzuse la invaziile din anii 1939 – 1940. Marea Britanie urma să vină la rând curând după Germania şi Stalin se gândea cum să ia cu asalt arhipelagul ce rezistase aviaţiei lui Hitler. Totul se planifica la Moscova.
Se înţelege acum de ce documentele rămân secrete prin arhive timp de o sută de ani. Statele ascund multe crime până când omenirea le uită şi nimeni nu mai poate să fie condamnat nici măcar prin distrugerea aurei de erou. Propunerile britanice sunt încă o dovadă a modului în care conducătorii înţeleg să asigure fericirea popoarelor. România era condamnată deja să fie eliberată de tancurile cu stele roşii şi soarta neamului românesc era pecetluită tocmai de către democraţi în colaborare cu cel mai criminal regim totalitar. Colaborarea dintre cele două puteri militare a continuat de parcă Londra dorea să fie sclava comunismului internaţionalist. Este interesant că tot biata Românie a fost considerată vinovată de război şi a plătit crunt.
Sursa imagine: Wikimedia Commons