Perioada interbelică a fost o epocă de dezvoltare și de fericire, dar masele de locuitori din noul stat aveau o contribuție deosebită la răspândirea nenorocirilor de tot felul. Chiar dacă se declarau creștini sau musulmani fideli ideilor religioase, făceau totul pentru a încălca poruncile existente în cărțile sfinte. Nu recunoșteau faptele comise și o țineau tot înainte cu credința.
Realitatea este demonstrată imediat cu ajutorul datelor statistice ale statului român. Oamenii timpului aveau o plăcere deosebită să alerge după adevărata dragoste și familia părea o adevărată temniță pentru cei ce nu se săturau de plăcerile carnale. Aceste numeroase păcate ieșeau la lumină atunci când erau colectate datele despre bolnavii de sifilis, spirocheta fiind transmisă îndeosebi prin contacte intime. Erau recenzați în anul 1934 220.845 de bolnavi, noi fiind 51.629 de pacienți. Boala mortală afecta mai mult de un om din mai puțin de o sută și era o mare problemă socială. Bărbații nu se considerau bărbați dacă nu aveau cel puțin o mândruță și astfel epidemia de sifilis se întindea în ciuda faptului că efectele devastatoare erau cunoscute de întreaga populație.
Nu conta nici dacă persoana avea studii superioare. Instinctele primare erau mai puternice decât rațiunea și interesele materiale primau în raport cu o oarecare noțiune de sănătate. Gândirea primitivă a speciei umane a dominat mereu societatea și școala a jucat un rol limitat în înfrângerea tezelor lansate de către mase. Au fost descoperiți în anul 1934 2.435 de intelectuali care au luat infecția de pe la mândruțe sau ibovnice. Poftele cele mai mari erau însă în mediul rural și acolo au fost descoperite 24.157 de cazuri noi. Clasa muncitoare a avut parte de un adevărat cult în lumea modernă și contemporană, dar nu aducea ceva nou în domeniul luptei împotriva sifilisului. Dimpotrivă. Raportat la numărul de salariați, erau mai mulți bolnavi decât în mediul țărănesc. Au fost numărați 17.433 de contaminați numai în anul 1934.
Poate din lecția dureroasă a anului 1934 ar fi trebuit să învețe populația din România Mare câte ceva. Greșit! Omenirea a mers tot înainte în conformitate cu tradiția și au fost descoperiți 36.082 noi bolnavi în 1935, intelectualii fiind în număr de 1.272. Religia spunea că trebuie să fie respectate niște limite morale în viața cotidiană, dar locuitorii respectă numai ceea ce vor și cât vor. Au mai rezultat 2.778 de decese, mai multe în raport cu cele 2.671 din anul precedent.
Acestea erau cazurile înregistrate numai de spitalele statului. În plus, mulți infectați nu doreau să se facă de râs în comunitate și tăinuiau infecția până când era prea târziu.
Sursa imagine: History Extra