Anul 1972 părea să fie unul bun pentru români în urma primirii de credite din Occident și astfel economia socialistă părea funcțională și oferea locuri de muncă. Era o iluzie care plăcea liderilor comuniști, cei ce se puteau lăuda cu superioritatea economiei planificate. Chiar și astăzi își aduc aminte cu plăcere unii oamenii de acele timpuri ce par un fel de paradis terestru.
Istoricul Petre Opriș a scris o carte despre România în Organizația Tratatului de la Varșovia și a cercetat multe fonduri de arhivă la care muritorii de rând nu pot ajunge. O notă de sfârșit de capitol demonstrează modul în care acționau autoritățile comuniste de la București pentru revoluția mondială și-n dauna poporului român, cel ce era bun numai pentru muncă în vederea atingerii obiectivelor utopice de cucerire a întregii planete. Nicolae Ceaușescu promitea să sprijine în mod concret mișcările de emancipare socială și națională din întreaga lume și acestea nu erau vorbe goale. Cercetătorul Petre Opriș a menționat lista ajutorului oferit în materiale speciale, dar aceasta este incompletă, autorul trecând ușor peste tema ce pare secundară în raport cu pregătirile din cadrul alianței comuniste.
Poporul român primea bunuri pe sponci din partea statului, singurul furnizor de alimente cu origine locală sau din import, dar liderii de la București au decis că trebuie să se facă un efort pentru a se aduce fericirea de tip lagăr pe tărâmurile arabe.
Încărcătura livrată conținea printre altele qe10.000 de GR-42 și acestea au fost primite cu plăcere de luptătorii locali. Cadoul românesc avea o masă de 4,2 tone fără să se țină cont de greutatea cutiilor din lemn necesare menținerii unei atmosfere fără umezeală. Obiectul oferit era adorat de luptătorii arabi deoarece putea să ucidă la 30 sau 40 m și avea un efect devastator în cazul detonării în spații închise. România socialistă cumpărase sau produsese bombele de mână cu costuri serioase și apoi le-a oferit gratis luptătorilor arabi în numele victoriei comunismului în întreaga lume. Dispozitivele explozive erau definite drept scumpe și trupele române foloseau un număr limitat în timpul antrenamentelor. Erau efectuate exerciții și cu grenade de manevră ce imitau prin fum și sunet pe cele reale. Micile bombe erau prea scumpe pentru un antrenament intensiv al maselor de recruți, dar poporul român nu avea dreptul să folosească produsele de calitate. Contau mereu străinii. Conducătorii de la București adoră străinătatea și-i urăsc pe români, definiți că nu se ridică la nivelul celor ajunși în vârful piramidei sociale și politice.
Nicolae Ceaușescu a făcut totul pentru revoluția mondială și livrările de tehnică militară se adunau la pasivul economic, camuflat mereu prin împrumuturi din surse occidentale sau comuniste. Nota de plată a venit prin achitarea forțată a datoriei externe după o idee chinezească.
Sursa imagine: Fototeca online a comunismului românesc, 76/1971