Regimul burghezo – moșieresc a fost acuzat de toate relele imaginabile de către istoricii erei comuniste, cei ce făceau totul pentru a sublinia superioritatea sistemului economic impus cu tancul sovietic. Aparatul de propagandă a cheltuit sume enorme pentru a inocula dependența de lumea socialistă de peste Prut. Ideea s-a păstrat și după 1989 și demonstrează că repetarea insistentă a minciunilor duce la transformarea acestora în adevăruri istorice greu de clintit din mentalitatea colectivă. Masele au idei puțini și nu gândesc, ceea ce le face ușor de manipulat
Conducătorul României din anul 1941 a avut o idee foarte bună în ceea ce privește colaborarea cu aliatul puțin dorit după evenimentele militare din 1940, dar care era absolut necesar în condiții de război. Nu cerea bani de la Berlin pentru produsele românești deoarece orice valută se devalorizează în condiții de conflict de amploare și lecția din 1914 era cunoscută. Erau solicitate la schimb mărfuri industriale și liderii germani au fost de acord imediat. România era interesată îndeosebi de tehnologie pentru industrie și au sosit utilaje și materie primă pentru fabrici. N-au fost uitate transporturile de valoare strategică.
Agricultura era însă domeniul de activitate pentru majoritatea populației și au fost realizate importuri prin care să fie schimbată fața satului românesc tradițional. Au fost aduse 10.500 t de mașini agricole, un salt uriaș de la cele 2.400 de tone din anul precedent. Cantitatea de materie primă prelucrată în unitatea de timp sporea și se reducea numărul de lucrători manuali, cei ce puteau să fie dirijați spre orașe și spre armată. Unelte și mașini agricole mai mici și cu utilizare manuală au sosit până la o masă de 1.100 t și se adăugau celor 1.400 t din anul precedent. Inventarul gospodăriilor țărănești și al fermelor a fost astfel îmbunătățit și producția putea să crească. Se punea problema să fie prelucrate și conservate produsele agricole și industria alimentară a primit 1.000 de tone de utilaje. Agricultura mai putea să producă materiale textile și piei, cele ce aveau valoare strategică în condițiile în care trupele aveau nevoie de uniforme și încălțăminte de calitate. Au fost cerute aliatului german utilaje pentru industria prelucrătoare și au sosit 1.400 t de mașini performante. Datele au fost descoperite de către istoricul Andreas Hillgruber în anuarul statistic german și combat definitiv mitul că nu s-a făcut ceva pentru țară și popor în primul an cu lupte sângeroase și că regimul de la București n-a avut programe de dezvoltare a României.
A fost o modernizare vizibilă a domeniului agricol și procesul a continuat, dar a fost brutal întrerupt în anul 1944 prin bombardamente și jaf sistematic. Aviația americană și trupele sovietice au colaborat perfect pentru a distruge ceea ce generații de locuitori din spațiul românesc au realizat. Regimul comunist instaurat la 6 martie 1945 i-a acuzat pe cei care au condus țara în perioada 1940 – 1945 de dezastrul țării și au fost efectuate execuții, dar tocmai cei sosiți pe tancuri străine au nenorocit populația și economia în numele unei idei ce era ruptă de realitate.
Sursa imagine: Fototeca online a comunismului românesc, 1/1938