Ideea că istoria tehnologiei poate fi împărțită în patru acte pare de-a dreptul simplistă sau superficială, mai mult, când aflăm că a fost mai mult influențată de geografie decât de inovația individuală deja putem spune că e controversată. Analistul geopolitic Peter Zeihan descrie în cartea sa, The Accidental Superpower, o idee interesantă despre cum geografia a influențat dezvoltarea tehnologică și pe noi. Fiind geopolitician, cartea sa vorbește mai mult despre Statele Unite în lumea politică de azi, dar pornește de la relația dintre tehnologie și geografie pentru a explica cum am ajuns unde suntem azi și de ce geografia afectează puterea unui stat.

Plecând de condiția inițială a omului, aceea de culegător și vânător, putem considera această perioadă ca primul capitol al tehnologiei umane, când principalele unelte ale Homo Sapiens aveau scopul de a sprijini această activitate. De a vână mai repede și cât mai mult, în cât mai multă siguranță. Avem primele unelte din piatră cât și primele tehnici de atac de la distanță, de la praștii cu pietre până la sulițe. Toate acestea pentru a sprijini condiția de a vâna și culege. Dar această situație avea unele dezavantaje majore. Oamenii trebuiau mereu să se țină după migrația prăzilor, uneori se întâmpla ca regiunile să nu aibă suficientă hrană, alteori prea multă și atrăgea concurența dintre triburi. Dar în mare problema era lipsa de stabilitate. Strămoșii noștrii nu știau câtă mâncare vor avea peste un an, cum va decurge vânătoarea, dacă vor găsi suficiente fructe acolo unde se îndreaptă. Pur și simplu, eram la mâna sorții geografiei. Dar toate acestea s-au schimbat când oamenii au realizat că pot domestici animale și crește propriile lor plante.

Agricultura a fost al doilea capitol major al tehnologiei, iar beneficiul major a fost faptul că oferea stabilitate prin faptul că exista mereu o sursă de hrană sigură. Tot ce trebuia de făcut era să se găsească un pământ fertil care să producă suficientă hrană pentru membrii tribului. Din păcate, chiar și după găsirea unei zone perfecte pentru supraviețuire, sursele de hrană trebuiau apărate de cei care încă erau nomazi, sau chiar de popoare vecine care realizau că au nevoie de mai multă mâncare, mâncare pe care o pot lua de la vecini. Popoarele care au înflorit în acea perioadă sunt cele care au găsit surse bune de hrană și ușor de apărat. Un exemplu excelent este Egiptul Antic, unde malurile Nilului erau fertile pentru producția suficientă de mâncare, iar deșertul era o defensivă perfectă. Alt exemplu este Babilonul Antic ce domina fluviile Tigru și Eufrat. La fel ca în primul capitol, tehnologia se concentra pe a sprijini acest model, uneltele oamenilor având scopul acum de a asigura stabilitatea noilor civilizații, prin a se asigura că se poate produce din ce în ce mai multă mâncare și că aceasta poate fi bine apărată. Dar nici o geografie nu e perfectă. Chiar dacă unele regiuni aveau pământuri bune și erau apărate, existau lipsuri, precum Egiptul Antic menționat mai devreme care ducea lipsă de lemn. Alte regiuni aveau o climă neprielnică sau prea puține resurse de fier. Practic nu exista o geografie care să aibă toate resursele în cantități suficiente. Existau două soluții pentru a rezolva această problemă. Prima era cea practicată de imperii,de a ataca popoarele vecine și de a le subjuga, în speranța de a obține resursele lor. A doua soluție era aceea de a face comerț cu alte popoare.

Al treilea capitol al tehnologie, de la stabilitate la transport pentru a facilita comerțul, perioada care va da naștere "Drumului Mătăsii". Tot atunci apar primele puteri aflate la intersecția drumurilor comerciale, Veneția și Constantinopol, cel din urmă având să poarte numele de Istanbul și să devină inima Imperiului Otoman. Dar cel mai ieftin transport era în continuare pe apă, iar tehnologia trebuia să evolueze și să permită dezvoltarea comerțui maritim. Călătoria lui Christopher Columb și descoperirea Noii Lumi avea să demonstreze potențialul noilor invenții, Spania și Portugalia luând fața Imperiului Otoman și declansând colonialismul european. Dar aici este un moment important. Tehnologia navigației avea să ajungă să fie mult mai bine stăpânită de britanici, oameni care trăind pe o insulă și care simțeau mult mai comfortabili pe ape. Marea Britanie a luat la rândul ei fața Spaniei și Portugaliei, transformând oceanele lumii în râuri și creând unul dintre cele mai mari imperii ale istoriei. Este foarte interesant pentru că, chiar dacă Spania avea un avantaj în ce privește adoptarea tehnologiei pentru navigarea pe ape adânci, geografia Marii Britanii le-a permis locuitorilor săi să fie mult mai buni la folosirea acestea. Dar apăruse o altă problemă. Noile colonii erau greu de controlat de la distanță, mai ales că drumul pe ocean putea dura luni bune. Plus, noile popoare care intrau sub controlul imperiilor europene erau piețe bune pentru comercianți, dar mijloacele de producție nu făceau față să producă suficiente produse atât pentru piața locală, cât și pentru colonii. Lumea devenea din ce în ce mai globală, iar economia trebuia să facă față. Trebuia ca tehnologia să inventeze metode de a produce mai mult și mai repede, metode de mișcare mai rapide, și poate și de a comunica de la distanță pentru a fi mai ușor de transmis informația. Și ar fi perfect dacă toate acestea ar fi ieftine.

Revoluția industrială începută în Marea Britanie e al patrulea capitol al tehnologiei. Pentru a satisface nevoia popoarelor aflate peste ocean pentru bunurile europene, trebuia să se producă mai mult. Pentru a ține sub control un imperiu întins pe tot Globul, era nevoie ca armatele să se miște mai repede, de noi metode de comunicare pentru a știi ce se întâmpla la mii de kilometrii distanță. Soluția era să se înțeleagă cum funcționează natura (Iluminismul), iar cu cunoștințele dobândite să se construiască unelte noi ce automatizeaă lumea fizică a oamenilor. Motorul cu aburi, electricitatea, petrolul, automobilul, telefonul, televiziunea au schimbat lumea, iar calculatorul face parte relativ din revoluția industrială, este cel care a făcut trecerea la automatizarea muncii mentale. Geografia a influențat din nou cursul istoriei. Chiar dacă Revoluția Industrială a început în Maria Britanie, altă țară avea să devină motorul Europei. Germania avea să demonstreze mult mai bună în a folosi tehnologiile industriale pentru creșterea economică. Tot Revoluția Industrială a dus la nașterea Japoniei moderne, o simplă insulă până atunci ignorată de puterile lumii și care părea să fie mult mai bună pe apă decât Marea Britanie. Japonia și Germania s-au trezit într-o lume dominată de coloniile europene, iar prima jumătate a secolului XX a văzut încercarea acestora de a răsturna ordinea mondială și de a-și forma propriile lor imperii coloniale. În cele din urmă Al Doilea Război Mondial a demonstrat că există o altă geografie mai bună pentru vremurile moderne, Statele Unite demonstrând că se pot lupta pe apă mult mai bine decât Japonia, cât și să folosească industria grea mai bine decât Germania.

Observațiile lui Peter Zeihan sunt fascinante. Evoluția tehnologiei de la a sprijini vânătoarea și atacurile tribale, la stabilitatea primelor civilizații, ca mai apoi să încerce să caute noi metode de transport pentru a facilita schimbul de bunuri, iar ca în final să ofere idei mai bune de a produce acele bunuri, oferă o privire interesantă asupra lumii de azi. În același timp oferă și o nouă întrebare legată de următorul capitol, a ce urmează după industrializare

Sursa imagine: Wikimedia Commons