Anul 2020 avea să aducă pe planetă o epidemie de coronavirus cu origini asiatice, fenomen care s-a mai întâmplat în trecut, concentrările mari de oameni permiţând agenţilor patogeni să dobândească o virulenţă deosebită. România nu putea să fie ocolită de infecţia ucigătoare, globalizarea economică şi turistică accelerând circulaţia persoanelor cu virusuri cu tot. Oamenii au început să piară şi s-a pus problema participării la înmormântări şi pomeni. Restricţiile impuse de autorităţi au provocat mari nemulţumiri în societate, ideile religioase în combinaţie cu socializarea mortuară fiind ceva obligatoriu şi monden în toate comunităţile. Este evident că ştiinţa n-a pătruns în creierul oamenilor, nici măcar al celor care au trecut prin şcoli înalte. Ideile simple, tradiţionale, sunt cele de bază. Chiar dacă s-au făcut eforturi pentru generalizarea învăţământului pe baze ştiinţifice, societatea nu evoluează. Istoria vine să confirme această teză. Anul 1786. Ţara Bârsei. Bacilul ciumei a început să lovească în locuitorii din Râşnov şi decedaţii au fost îngropaţi după ritual. S-a dat de pomană pentru sufletul celui trecut în nefiinţă. Oamenii au luat bucuroşi colaci şi haine, dar au primit şi moartea. Au fost înregistraţi 42 de bolnavi, 30 trecând la cele veşnice. Au fost consemnaţi numai în trei localităţi 96 de bolnavi, 62 pierind până-n noiembrie. Oamenii tot circulau prin regiune şi duceau boala prin sate, dar autorităţile austriece au reuşit să limiteze epidemia la nivelul Ţării Bârsei. Au fost unele infiltrări spre Făgăraş, dar bolnavii au fost descoperiţi la timp şi n-au apucat să genereze focare epidemiologice.

A fost un caz fericit de intervenţie eficientă a autorităţilor ce nu glumeau. Au fost ajutate şi de mijloacele de transport cu viteză redusă. Problema este că ideea cu pomana la înmormântări a rămas şi bacteriile abia aşteaptă ocazia pentru a face noi victime. Religiile sunt prietene cu epidemiile pentru că subminează încrederea în medicina modernă, dar pentru masele populare nu contează. Oare câte victime au fost de-a lungul timpului prin respectarea unor credinţe strămoşeşti şi prin ascultarea unor presupuşi tămăduitori de suflete şi trupuri? Psihologii au spus clar în cărţile de specialitate că există cinci mari tipuri de gândire, cea ştiinţifică având un rol absolut minor asupra sufletelor popoarelor. Epidemia de coronavirus a demonstrat din plin că regulile sanitare au fost respectate mai mult de frica autorităţilor decât din conştiinţă. Vaccinarea a fost privită cu mare neîncredere, chiar dacă metoda medicală a dat rezultate în ultimele două veacuri, temuta variolă dispărând din rândul maladiilor ce făceau prăpăd la nivel planetar. Gustave Le Bon avea perfectă dreptate când a scris că mulţimile nu gândesc şi legea este universală în toate timpurile.